Autor: Liana Gheorghiu
Context
Libertatea de exprimare reprezintă una dintre pietrele de temelie ale democrației europene, protejată prin Articolul 11 al Cartei Drepturilor Fundamentele. În era digitală, platformele globale de social media foarte mari au devenit spațiile principale de desfășurare în care acest drept se manifestă, transformând implicit modul în care ideile politice sunt dezbătute, contestate și răspândite. Această realitate ridică o întrebare complexă: cum se poate asigura un echilibru între protejarea libertății de exprimare și necesitatea de a limita conținutul ilegal, dezinformarea, discursul de instigare la ură sau influența extremistă?
În acest peisaj digital, platformele de social media au depășit rolul de simple spații de interacțiune, devenind infrastructuri unde discursul politic este modelat și răspândit. Totodată, publicul le percepe din ce în ce mai mult ca surse de informare de încredere, deși acestea oferă doar accesul la un conținut mult mai variat și mai dificil de controlat decât media tradițională, fără un control editorial. Afirmația recentă postată de Elon Musk pe X (fostul Twitter), „You are the media now”, evidențiază fix această transformare: utilizatorii individuali postează informații accesibile public, dar algoritmii care le influențează vizibilitatea joacă un rol esențial în modelarea agendei publice.
Comisarul european Thierry Breton a trimis, în decursul anului trecut, mai multe scrisori platformelor de socializare mari, precum Meta, X, TikTok și YouTube, în care le reamintea de obligațiile impuse de Digital Services Act (DSA) în ceea ce privește combaterea dezinformării și a conținutului ilegal, în contextul conflictului dintre Israel și Palestina (mai precis în contextul atacului Hamas de la 7 octombrie 2023). Scrisoarea sublinia importanța acțiunii platformelor pentru a preveni răspândirea dezinformării și a mesajelor antisemite care incită la ură, cerându-le să fie vigilente în gestionarea conținutului în această perioadă (având în vedere și apropierea unui an electoral important pentru multe state membre ale UE).
La nivel european, Digital Services Act (DSA) reprezintă un set de reglementări care urmărește să asigure transparența și responsabilitatea platformelor online, abordând, printre altele, atât protejarea libertății de exprimare, cât și limitarea conținutului ilegal. Acest act legislativ stabilește norme pentru moderarea conținutului, oferă utilizatorilor mecanisme de contestare a deciziilor de înlăturare a conținutului și impune platformelor obligația de a evalua și reduce riscurile sistemice, cum ar fi dezinformarea sau instigarea la ură.
Prevederi cheie din legislația digitală europeană privind moderarea conținutului
Digital Services Act (DSA) reprezintă o încercare majoră de a reglementa modul în care platformele online gestionează conținutul, inclusiv cel cu implicații politice. Una dintre provocările cheie ale acestui act legislativ este definirea și gestionarea conținutului ilegal.
Conform articolului 3(h) din DSA, conținutul ilegal include orice informație care încalcă legislația Uniunii Europene sau a unui stat membru. Acest cadru legal poate acoperi diverse forme de conținut problematic, spre exemplu discursul care incită la ură sau dezinformarea care afectează procesele democratice. DSA impune platformelor obligația de a modera acest conținut prin proceduri transparente și decizii justificate.
În completare, mai există și conținutul dăunător. Acesta poate fi în limitele libertății de exprimare , dar contravine termenilor și condițiilor platformelor, având un impact negativ asupra unor categorii vulnerabile, cum ar fi minorii. Platformele online foarte mari (VLOPS) sunt obligate să atenueze riscurile sistemice asociate cu amplificarea acestui tip de conținut, cum ar fi modul în care algoritmii lor pot amplifica vizibilitatea dezinformării.
Printre prevederile cheie ale DSA se numără:
- Transparența moderării: Articolul 14 impune platformelor să comunice clar politicile și procedurile lor de moderare, inclusiv utilizarea algoritmilor în luarea deciziilor. Această transparență este crucială pentru a proteja libertatea de exprimare și a asigura un tratament echitabil al utilizatorilor.
- Soluționarea plângerilor: Conform articolului 20, platformele trebuie să ofere mecanisme interne gratuite și accesibile pentru contestarea deciziilor de moderare, un aspect vital în cazul restricționării nedrepte a conținutului politic.
- Evaluarea riscurilor sistemice: Platformele foarte mari trebuie să analizeze impactul sistemelor lor algoritmice asupra discursului politic, în special în ceea ce privește amplificarea dezinformării sau suprimarea opiniilor critice.
Prin aceste măsuri, DSA încearcă să echilibreze libertatea de exprimare cu necesitatea de a limita efectele negative ale conținutului online, oferind în același timp un cadru legal care să protejeze utilizatorii de abuzuri și să asigure un spațiu digital echitabil, inclusiv pentru dezbaterea politică.
Limite legale vs. limite dorite ale libertății de exprimare – studiu de caz
Restricționarea conținutului legat de Palestina de către Meta în timpul conflictului Israel-Gaza încă în curs aduce în prim-plan impactul platformelor sociale asupra libertății de exprimare. Conform unei analize BBC, engagement-ul pe paginile de Facebook ale principalelor organizații media palestiniene a scăzut cu 77% după începutul conflictului din octombrie 2023, în pofida așteptărilor pentru un interes mult mai crescut al publicului pentru știri din zonă, și într-un context mai larg conștientizat la nivel intern în care algoritmii platformei continuă să prioritizeze conținut polarizant.
Human Rights Watch a documentat peste 1.000 de cazuri de eliminare sau limitare a conținutului legat de Palestina, majoritatea pașnice, arătând o cenzură sistemică și globală. Aceasta a fost amplificată de utilizarea excesivă a algoritmilor automați, care deseori interpretează greșit contextul postărilor.
NPR subliniază că reducerea conținutului politic s-ar putea încadra într-o strategie mai largă a Meta de a evita controversele și acuzațiile de părtinire politică. Totuși, suprimarea conținutului legat de Palestina pe platformele online ridică îngrijorări cu privire la libertatea de exprimare și accesul la informații. Această practică poate limita accesul la perspective diverse și la informații esențiale despre conflictul din zonă.
Aceste practici arată cum politicile de moderare ale platformei, în loc să protejeze libertatea de exprimare, poate deveni un instrument al cenzurii. Într-un spațiu digital globalizat, dreptul fundamental la libertatea de exprimare poate risca să fie redefinit de interese comerciale și presiuni politice.
Este DSA suficient pentru a proteja libertatea de exprimare în contextul conflictului din Palestina?
În acest context, limitarea conținutului referitor la situația din Palestina, analizată prin prisma Digital Services Act (DSA), ridică întrebări legate de modul în care reglementările europene influențează protecția libertății de exprimare. DSA, aplicabil în Uniunea Europeană, vizează echilibrarea combaterii conținutului ilegal și dezinformării cu respectarea drepturilor fundamentale. Cu toate acestea, realitatea arată că efectele acestor reglementări pot depăși granițele UE, afectând atât utilizatorii din spațiul european, care nu mai au acces la anumite informații sau nu pot publica un anumit tip de informație, cât și politicile platformelor globale, cum ar fi Facebook, care tind să implementeze regulile într-un mod generalizat.
Potrivit 7amleh – The Arab Center for the Advancement of Social Media, încercările de moderare rapidă și deciziile opace ale platformelor, motivate de obligația de a evita răspunderea în UE, au dus la eliminarea disproporționată de conținut legat de Palestina. Această situație evidențiază nu doar limitarea dreptului la liberă exprimare al palestinienilor, ci și impactul indirect al normelor europene asupra accesului la informație și alinierea politicilor platformelor globale cu cerințele stricte ale DSA.
Revenind la scrisorile comisarului european din acel moment, Thierry Breton, acestea au evidențiat obligațiile platformelor mari de social media în conformitate cu Digital Services Act în Uniunea Europeana, cerându-le să combată dezinformarea și conținutul ilegal în timpul conflictului Israel-Palestina. Totuși, abordarea lui Breton a fost criticată pentru faptul că s-a concentrat unilateral pe combaterea conținutului antisemit și terorist, fără a recunoaște ulterior creșterea episoadelor discriminatorii/violente împotriva palestinienilor/comunităților musulmane, sau impactul restricțiilor asupra libertății de exprimare a acestora. Această omisiune, alături de încadrarea părtinitoare a situației, ridică întrebări despre modul în care DSA poate fi aplicat în mod echitabil în aspecte ce țin de libertatea de exprimare în contexte complexe, despre riscul replicării dezechilibrelor existente în spațiul digital global, dar și despre jocurile politice ale celui ce emite o poziție publică.
Eliminarea disproporționată a conținutului legal produs de jurnaliști palestinieni și străini, precum și de apărători ai drepturilor omului care documentează evenimentele de pe teren nu poate duce decât la o distorsionare a informațiilor necesare pentru o înțelegere cât mai clară a conflictului la nivel european. În loc să adere la principiul că orice restricție a libertății de exprimare trebuie să fie necesară și proporțională, platformele online au eliminat conținut legat de Palestina și au suspendat conturi, unele fiind chiar din interiorul UE. Acțiunile de acest tip contravin spiritului DSA care impun măsuri diligente și transparente din partea platformelor, care să nu diminueze dreptul la libertatea de exprimare.
Concluzie
Exemplele de mai sus pot demonstra că implementarea DSA este în stare să creeze presiuni disproporționate asupra platformelor mari (VLOPS) de a elimina conținut. Dacă nu sunt însoțite de transparență și de implicarea activă a societății civile globale, aceste măsuri riscă să submineze tocmai valorile democratice și drepturile digitale pe care un regulament UE precum DSA ar trebui să le protejeze.