În data de 31 mai 2016, Ministerul Afacerilor Externe a găzduit o amplă dezbatere legată de modalităţile în care statul român poate contribui la ameliorarea efectelor produse de mobilitatea forței de muncă asupra familiilor rămase acasă, în contextul exodului lucrătorilor români spre alte țări din Europa. Dezbaterile din cadrul mesei rotunde s-au axat pe teme de interes precum: identificarea programelor la nivel guvernamental şi la nivelul societăţii civile care vizează combaterea efectelor negative ale migraţiei, stimularea parteneriatelor între programele publice și inițiativele civice, precum şi identificarea unor noi direcții de acțiune. ANBPR a fost reprezentată la eveniment, în calitate de partener în cadrul proiectului transnațional Te iubește mama!
Modalităţile în care instituțiile guvernamentale din România înțeleg și vin în întâmpinarea efectelor produse de migraţia economică asupra familiilor rămase acasă, în contextul mobilităţii forţei de muncă, ca punct de pornire în adoptarea unor politici publice pe care statul român le poate aplica pentru sprijinirea acestor categorii socio-economice, s-au aflat în atenția participanților la masa rotuncă du tema
„Libera circulație a lucrătorilor, efecte asupra familiei și societății”, organizată la sediul MAE de Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni în parteneriat cu Asociaţia Femeilor Românce din Italia – ADRI.
La discuții, alături de organizatori, s-au aflat reprezentanţi ai Administraţiei Prezidenţiale, Ministerului Muncii, Ministerului Educației şi Parlamentului României. Puncte de vedere avizate asupra temei au formulat reprezentanți ai Asociației Femeilor Române din Italia, partener în organizare, Agenției Naționale pentru Drepturile Copilului, Salvați Copiii şi Patriarhia Română.
Dan Stoenescu, ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, a semnalat că migrația economică are atât efecte pozitive, cât și negative și că, uneori, discutarea problemei copiilor rămași singuri acasă a fost ocolită, subliniind importanța pe care o are înțelegerea fenomenului pentru remedierea efectelor negative:
”Este important să organizăm astfel de discuții împreună cu societatea civilă și instituțiile statului care se ocupă de muncă, familie pentru că migrația, în mod special mobilitatea forței de muncă în Uniunea Europeană este foarte importantă. Există efecte în mare parte pozitive, dar există și efecte negative asupra familiei și aceste lucruri trebuie recunoscute și trebuie să găsim modalitățile cele mai eficace pentru a combate aceste probleme. De multe ori, problema copiilor lăsați singuri a fost evitată, nu s-a discutat foarte mult despre ea, iar eu, în calitate de ministru delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, am considerat că este necesar să aducem la aceeași masă atât instituțiile publice, cât și societatea civilă pentru a găsi soluții concrete”, a spus Stoenescu.
Acesta a mai arătat că efectele negative ale migrației românilor trebuie abordate strategic, având în vedere toate sectoarele implicate și că Ministerul Muncii a inițiat mai multe proiecte de legi privind efectele liberei circulații a forței de muncă:
“Noi vom avea un dialog deschis, transversal cu toate ministerele pentru a introduce această problematică în proiectele de legi destinate Codului muncii și educației. (…) Obiectivul pe termen mediu și lung este includerea unor prevederi în legătură cu combaterea efectelor negative ale liberei circulații a forței de muncă asupra familiei. Este o chestiune importantă pentru toate instituțiile statului român, pentru societatea civilă, pentru cei peste 3 milioane de români care lucrează și locuiesc în afara hotarelor”, a mai spus ministrul Stoenescu.
La rândul său, consilierul de Stat la Administrația Prezidențială Sandra Pralong a explicat că statul român trebuie să creeze mecanismele care să asigure o bună dezvoltare pentru copiii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate:
“85.000 de copii au părinți plecați la muncă în străinătate. Este populația din Piatra Neamț. Închipuiți-vă când mergeți data viitoare la Piatra Neamț că fiecare om pe care îl întâlniți pe stradă este unul din acei copii ai României ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate. (…) Asta înseamnă copii care sunt privați de dragostea și atenția părintească. (…) Legea actuală nu are metoda de a se asigura că părinții știu care sunt consecințele legale ale lipsei de înscriere a copiilor în registru sau de desemnare a unui tutore. Trebuie să facem mult mai mult pentru că această generație de copii (…) intră în viață privată de atenție și de îndrumare și de căldura unui părinte”, a spus Pralong.
Silvia Dumitrache, președintele Asociației Femeilor Românce din Italia (ADRI), a sautat reluarea dialogului, într-un nou format, cu reprezentanții autorităilor de la București, subliniind că transparența este o premisă bună pentru discuții:
”Atunci când este transparență și se invită la transparență și la sinceritate nu poți decât să ai încree și să te mbilizezi să faci lururile mai bine decât până acum”.
Aceasta a prezentat proiectul ”Te iubește mama!”, prin care încearcă să faciliteze și să susțină dialogul deschis și sincer între copii și părinți, arătând că proiectul a stârnit interesul pentru acest subiect, atât în România, cât și în Italia.
De asemenea, Silvia Dumitrache a atras atenția că nu exstă nicio cercetare recentă privind fenomenul copiilor rămași singuri acasp și nici o cercetare recentă privind persoanele vârstnice care sunt abandonate:
”Toți facem referire la o cecetare care a fost făcută în 2007-2008. De atunci și până acum nu se cunoaște numărul copiilor rămași singuri acasă. Nu poți să desfășori un program, un proiect, dacă nu există în amonte o cercetare la care să faci referire”.
Gabriel Lungu, secretar de stat în Ministerul Muncii, a arătat că Ministerul Muncii lucrează în prezent la o serie de reglementări privnd mobilitatea forței de muncă, prin care să se introducă facilități pentru copiii lucrătorului respectiv, pentru soț sau soție, dar și pentru chirie, precum și modificări la Legea uceniciei.
Gabriel Lungu a arătat, din perpectiva domeniului pe care îl reprezintă, efectele pozitive ale liberei circulații a forței de muncă, dar a vorbit și despre consecințele negative ale fenomenului:
”Tendința de a rămâne definitiv în tările de destinație, care are drept consecinți declinul creșterii economice. Majoritatea celor care migrează sunt tineri și procentul acestora este în continuă creștere. Emigrarea afectează grupele de vârstă cu mari rate de fertilitate, reducându-se astfel potențialul de nou-născuți în România”.
La dezbatere au fost prezenți reprezentanți ai Ministerului Muncii, Ministerului Educației, ai Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului, dar și reprezentanți ai societății civile. În cadrul discuțiilor, instituțiile de resort au promis sprijin cu date statistice despre copii ai căror părinți sunt plecați în străinătate, care ar urma să fie analizate de un grup de lucru ce va propune, pe baza lor, politici publice pentru rezolvarea problemelor identificate.
În urma discuțiilor s-a stabilit formarea unui grup de lucru care să analizeze problematica ridicată și să formuleze propuneri de politici publice pentru rezolvarea problemelor identificate pe baza statisticilor oficiale pe care până la data de 10 iunie Ministerul Muncii și Ministerul Educației le vor pune la dispoziție. De asemenea, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului are în vedere întocmirea unui raport integrat cu situaţia copiilor care au unul sau ambii părinţi plecaţi să lucreze în străinătate.
Sursa: TIMP ROMÂNESC
http://timpromanesc.ro/libera-circulatie-a-fortei-de-munca-de-la-efecte-spre-politici-publice