Din ce în ce mai mulți români decid să plece din țara natală și să își construiască o nouă viață, de la zero, în alta. Populația României a scăzut sub 20 de milioane de locuitori din 1968 până în prezent, iar numărul românilor imigranți ajunge undeva la 2,4 milioane, potrivit INS (Institutului Național de Statistică). Motivele pentru care iau această decizie sunt multiple: un trai mai bun, un loc de muncă mai bine plătit sau pur și simplu dorința de a face parte din alte culturi, obiceiuri sau mentalități.
Schimbările de cultură și comportament se produc pe măsură ce imigranții încep să lucreze în țara respectivă, sau pur și simplu, să socializee. Pentru că identitatea culturală proprie este foarte importantă, aceștia caută soluții pentru a o menține vie și doresc să interacționeze cu cei din spațiul natal prin diferite metode. Și de această dată, Internetul reprezintă modalitatea principală, elementul-cheie care îi ține aproape pe cei care “pleacă” de cei de acasă.
Asociația pentru dezvoltare interculturală a identificat o serie de comunități ale românilor, prezente în foarte multe zone geografice. Astfel, în peste 19 țări există grupuri dedicate românilor în care pot discuta, obține informații sau cere sfaturi. Pentru a menține relația cu România, imigranții citesc zilnic presa românească online și discută cu alți români din comunitatea lor evenimentele din țară.
Relațiile cu conaționalii îi fac să se simtă confortabili și astfel înlătură sentimentul de singurătate. Unii preferă să se aboneze la canalele TV românești pentru a putea urmări în continuare programele de știri sau emisiunile preferate. Identitatea culturală îi ajută să se individulizeze, le creează un sistem de valori după care se ghidează, anumite principii și, bineînțeles, le influențează modul de a gândi. De multe ori, imigranții români din aceeași zonă își petrec sărbătorile împreună tocmai pentru a se simți “acasă”.
Tocmai astfel de gesturi subliniază dorința de a menține o legătură între românii de pretutindeni. Însă acest curs nu este obligatoriu, existând și cazuri, și din păcate nu puține, în care românii se adaptează și își însușesc noua lume, începând un capitol nou din viața lor.
Poveștile românilor care decid să plece din țara natală și să își facă un rost pe alte meleaguri ne inspiră și suscită interesul de multe ori, fiind preluate și în presa națională. În oglindă, avem deseori alături de noi membrii unor alte etnii cu povești impresionante care merită ascultate.
Proiectul Agora Culturală @ Biblioteca Ta aduce la rampă tocmai astfel de povești, ale membrilor unor comunități etnice care au decis să locuiască în România, respectându-și originile și îmbrățisând aspecte culturale locale.
Puteți urmări astfel de povești pe pagina de Facebook a proiectului: https://www.facebook.com/agoraculturala
Agora Culturală @ Biblioteca Ta este un proiect implementat de ANBPR în parteneriat cu Jazzmontor AS Norvegia și Asociaţia Culturală REPLIKA, finanţat prin Granturile SEE 2009-2014, Programul PA17/RO13 Promovarea diversității în cultură și artă în cadrul patrimoniului cultural european (www.fonduri-diversitate.ro) în România.