Internetul abundă de topuri cu cele mai frumoase biblioteci, biblioteci transformate în baruri, restaurante sau biserici și baruri transformate în biblioteci, deși aceste vești apar mai rar. Răsfoind aceste topuri, ne mândrim cu frumusețea bibliotecii de la Facultatea de Litere din Universitatea București, spațiile moderne ale Bibliotecii Naționale, ba chiar cu faptul că Biblioteca Universității Tehnice din Iaşi a fost desemnată a doua cea mai frumoasă bibliotecă din lume, clasamentul rezultând în urma unui sondaj realizat de portalul boredpanda.com.
Însă, pe lângă arhitecturi și structuri impozante, impresionante, fie că sunt clasice sau moderne, rolul bibliotecii este și el mereu în schimbare și surprinde tot mai mult comunitatea sau lumea. Însă se disting la nivel mondial câteva tendințe care se regăsesc și în România și care duc la dezvoltarea societății civile, folosind resurse limitate.
Într-un articol public pe website-ul asperninstitute.ro privind rolul bibliotecilor în societatea modernă, autorul subliniază că deși misiunea bibliotecilor publice de a întâmpina și servi toți membrii publicului său și de a asigura accesul la informație, educație și implicare civică nu se va schimba, mijloacele prin care bibliotecile își îndeplinesc misiunea se schimbă și se vor schimba încontinuu, în pas cu vremurile.
1. Alfabetizarea digitală
Un studiu realizat în septembrie 2013 în cadrul programului Biblionet arată că peste 75% dintre utilizatorii bibliotecilor din mediul rural și urban mic sunt alfabetizați digital, respectiv cunosc componentele și accesoriile unui calculator și sunt în măsură să găsească pe internet informațiile dorite. Mai mult de trei sferturi dintre respondenți consideră că vizitarea bibliotecii i-a ajutat în mare sau foarte mare măsură să-și dezvolte competențele de utilizare a calculatorului, 81% dintre aceștia apreciind că nivelul lor actual de utilizare este unul bun, respectiv foarte bun.
Bibliotecile publice au cursuri de alfabetizare digitală cu o frecvență regulată prin care persoane de toate vârstele pot învăța cum să folosească un computer, cum să navigheze pe internet și apoi pot aprofunda deprinderea unor abilități mai complexe.
2. Construirea comunităților în jurul pasiunilor
Spațiul bibliotecii devine loc de întâlnire pentru persoane cu diverse interese, de la pensionari care caută să învețe lucruri noi la copii care vin în ateliere de creație sau la ore de lectură, la mămici care caută să discute despre experiențele lor sau persoane care își caută un loc de muncă. Astăzi, bibliotecarii sunt fie instruiți pentru a ține cursuri sau au pregătirea necesară să atragă specialiști și să organizeze întâlniri speciale pentru oamenii comunității pe care o servesc.
3. Acces la informație modernă
Nu doar că au rămas excepții bibliotecile moderne care nu au acces la internet, dar și tipul de informații care se găsesc în biblioteci s-a modernizat: de la fondul de carte la universul infinit de informații de pe internet, la liste cu cabinetele de mediere cu proceduri explicate sau audiobook-uri, cărți în format electronic.
Proiectul Agora Culturală @ Biblioteca ta este o dovadă a noilor valențe pe care această instituție publică le ia din două motive: pe de o parte instruiește oamenii în a folosi o aplicație de editare audio-video și pe de altă parte adună o istorie digitală a comunității, cu accent pe diversitatea culturală a minorităților.
Puteți urmări astfel de povești pe pagina de Facebook a proiectului: https://www.facebook.com/agoraculturala. Aici, tinerii pot găsi mai multe povești, încărcate de experiență, povești spuse de bătrâni sau chiar oameni de o vârstă cu ei.
Agora Culturală @ Biblioteca Ta este un proiect implementat de ANBPR în parteneriat cu Jazzmontor AS Norvegia și Asociaţia Culturală REPLIKA, finanţat prin Granturile SEE 2009-2014, Programul PA17/RO13 Promovarea diversității în cultură și artă în cadrul patrimoniului cultural european (www.fonduri-diversitate.ro) în România.