Globalizarea sau valoarea autenticității locale în cultura globalizată


Globalizarea și cosmopolitismul sunt concepte tot mai la modă în ultimii ani, aplicate în toate domeniile, de la economic, politic, la gastronomic sau modă. Iia românească a cucerit cele mai renumite scene de modă, feluri de mâncare sau tendințe în alimentație, precum curentul BIO, acoperă tot mai multe țări.  Internetul și rețelele sociale internaționale favorizează o mișcare mai rapidă a informației și dispersarea mai mare a tendințelor.

 

Globalizarea apare atunci când țări, comunități, culturi interacționează și schimbă valori, produse, idei sau alte aspecte culturale. În era internetului și a vitezei, în care concediile se fac tot mai departe, prieteniile între culturi sunt un lucru firesc, în care informația ajunge rapid dintr-un loc în altul, globalizarea este inevitabilă. Iar într-o lume globalizată, trebuie să existe o dispoziție culturală pe care să o cultive oamenii pentru ca în cazul unei crize globale (ecologice, economice sau teroriste), diferențele dintre intern și extern să se anuleze astfel încât un realism cosmopolitan să devină cheia supraviețuirii.

Spre exemplu, unul dintre curentele intens discutate în ultimii ani este glocalizarea. După deschiderea la ce e nou, și la noi curente, a venit și prețuirea avutului culturii proprii. De aceea, chiar daca eu fost preluate curente noi, ele au fost adaptate regulilor și culturii locale. Spre exemplu, în gastronomie, cuvântul apărut în 2015, „Locavore” (o persoană care caută gusturile și aromele locale), este în continuare de actualitate. Mai mult, apare și curentul hiper-local, unde nu este suficient să simți gustul unor preparate specifice unei țări, ci al unei regiuni, cum este spre exemplu kebapul Adana, sau oregano din zona Halkidiki.

Din ce în ce mai mult se pune preț pe autentic, pe produse, obiceiuri și experiențe autentice, ceea ce se simte nu doar în domeniile mai sus menționate, ci și în turism. Oamenii pun preț pe individualitate, iar în consecință sunt dispuși să încurajeze respectiva cultură fie prin investiții financiare, fie la nivel cultural sau de promovare. Turismul în case săsești, bucătăria macedoneană, ingredientele turcești, cu cât sunt mai încurajate și, prin puterea exemplului se dovedește că acestea sunt valoroase indiferent daca sunt minoritate sau majoritate culturală, cu atât și membrii comunității respective sunt mai încurajați să le păstreze și respecte.

Oricât de puternică ar fi fascinația pentru nou, prețuirea propriei valori și culturii în care o persoană a crescut va avea întâietate. De aceea, ANBPR, împreună cu partenerii săi, a inițiat proiectul de Digital Storytelling prin care să imortalizeze poveștile comunităților locale din patru județe: Cluj, Brăila, Sibiu și București. Astfel, bibliotecile publice își propun să valorifice memoria colectivă și să acorde importanța cuvenită valorii culturale pe care minoritățile etnice o au în spațiul cultural românesc. Membrii diverselor etnii sunt încurajați să vină în bibliotecă și, cu ajutorul bibliotecarului, să aducă publicului larg povestea comunității sau familiei lor, sau chiar propria poveste pentru a promova mândria locală.

Puteți urmări astfel de povești pe pagina de Facebook a proiectului: https://www.facebook.com/agoraculturala.

 

Agora Culturală @ Biblioteca Ta este un proiect implementat de ANBPR în parteneriat cu Jazzmontor AS Norvegia și Asociaţia Culturală REPLIKA, finanţat prin Granturile SEE 2009-2014, Programul PA17/RO13 Promovarea diversității în cultură și artă în cadrul patrimoniului cultural european (www.fonduri-diversitate.ro) în România.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.