Reforma europeană privind drepturile de autor: 7 moduri pentru a promova inovația, creativitatea și patrimoniul


Articolul 3 – Exploatarea textelor și a datelor

Suntem îngrijorați că, în concentrarea pe o excepție asupra exploatării revistelor științifice de către instituțiile de cercetare, propunerea Comisiei face din greșeală ca toate celelalte activități de exploatare a textelor și a datelor – de exemplu, de către utilizatori ai bibliotecii, jurnaliști și simpli cetățeni – să fie ilegale, cu excepția cazului în care există o modalitate de semnare a unei licențe. Acest lucru este imposibil, în special în cazul Internetului.

Soluția mai ușoară ar fi să oferim o excepție simplă disponibilă pentru oricine are acces legitim la o lucrare. Acest lucru ar permite ca potențiala valoare care trebuie exploatată să fie inclusă în prețul inițial al accesului la lucrare, evitând complicații și incertitudini inutile. Licențierea funcționează numai pentru cei care au resurse pentru a le plăti, în timp ce instrumente precum CrossRef funcționează numai dacă deținătorii de drepturi au acordat deja permisiunea de a le fi exploatate lucrările.

În plus, trebuie să evităm ștergerea seturilor de date utilizate în procesul de exploatare a textelor și a datelor. Având în vedere importanța posibilității de replicare a experimentelor pentru a le verifica validitatea, o astfel de distrugere a datelor ar încuraja practicile ilegale.

Articolul 4 – Ilustrațiile ca mijloc de predare

Împărtășim obiectivul Comisiei de simplificare a regulilor pentru profesori, fie prin folosirea de instrumente digitale în sala de clasă, fie prin predarea de la distanță. Cu toate acestea, propunerile actuale vor institui reguli diferite pentru utilizări digitale și non-digitale și nu reflectă prioritatea acordată cadrului informal și învățării pe tot parcursul vieții, cuprinsă în strategia pentru Educație și Formare 2020.

Prin extinderea unei excepții bine-definite pentru ilustrații ca mijloc de predare pentru toate utilizările (mai degrabă decât diferențierea între utilizările digitale și non-digitale), permițând celor 65.000 de biblioteci publice din Europa, care oferă deja pregătire pentru dezvoltarea abilităților, va fi posibilă extinderea oportunităților de învățare pe întreg continentul.

Trebuie, de asemenea, să avem grijă să permitem licențelor să vină înaintea excepțiilor. Când utilizările lucrării sunt corecte (de exemplu, realizarea mai multor copii ale unui întreg manual nu ar fi o astfel de situație), sau atunci când, dimpotrivă, opțiunile de licențiere sunt inadecvate, formatorii ar trebui să poată beneficia de excepție.

Articolul 5 – Copierea pentru interes public, terminalele dedicate și furnizarea de documente

Decizia Comisiei de a excepta copierea pentru conservare este o veste bună pentru biblioteci și instituțiile de patrimoniu cultural și deschide calea spre multe modalități mai eficiente de protejare a patrimoniului cultural european. Parlamentul European ar trebui să extindă această excepție la copierile în scopuri necomerciale, de exemplu pentru catalogare sau asigurare.

În plus, pentru a răspunde așteptărilor legitime ale utilizatorilor într-o epocă digitală și unde acest lucru nu destabilizează piețele, bibliotecile și instituțiile de patrimoniu cultural ar trebui să se bucure de posibilități mai largi. Acestea includ, în special, împărtășirea articolelor sau capitolelor individuale sau în scopuri de cercetare transfrontaliere, la cerere, pentru studii personale necomerciale sau de cercetare, sau permiterea accesului persoanelor  la colecțiile lor digitale în incintă, folosind propriile lor dispozitive, nu doar “terminale dedicate”. Pentru a ne asigura că aceste reguli sunt eficiente, trebuie să ne asigurăm că aceste activități nu pot fi prevenite prin termenii contractelor sau măsuri de protecție tehnologică.

Articolele 7-9 – Lucrările ieșite din comerț

Propunerile Comisiei au acordat prea multă încredere capacității actualei infrastructuri de management colectiv al Europei de a realiza o licență colectivă extinsă reprezentativă și eficientă, pentru utilizările lucrărilor ieșite din uzul comercial-. În cazul în care nu există o excepție care permite bibliotecilor și instituțiilor de patrimoniu cultural să facă disponibile online lucrări digitale ieșite din uzul comercial -, multe lucrări din patrimoniul european, în special în țările mai mici, vor continua să fie blocate, fără ca nimeni să poată beneficia de acestea. Proiectul de raport JURI, întocmit de doamna Comodini, abordează aceste preocupări și sperăm că acest lucru poate servi drept fundamentare pentru raportul final.

Articolul 11 – Dreptul de autor auxiliar

Împărtășim îngrijorarea generală cu privire la situația presei de astăzi și necesitatea unui jurnalism de calitate, care dispune de resurse adecvate.

Bibliotecile activează în promovarea educației în domeniul mass-media și al informațiilor. Suntem îngrijorați că propunerile actuale vor face mult mai dificil (și costisitor) pentru biblioteci să facă această activitate.

Propunerile pot să limiteze utilizatorii bibliotecii să citeze surse, să creeze ghiduri non-comerciale pentru resursele informaționale, și pot să impună retroactiv costuri pentru bibliotecile cu colecții de presă. Dacă dreptul de autor auxiliar este extins la publicațiile academice (care nu se confruntă cu dificultăți în impunerea drepturilor, dat fiind faptul că autorii renunță la acestea de obicei), așa cum a sugerat comisia ITRE din Parlamentul European, problema ar putea fi mult mai extinsă. Această propunere ar trebui retrasă și gândită în cu totul altă formă.

Articolul 13 – Filtrarea conținutului

Ca și în cazul articolului 11, suntem conștienți de faptul că există o dezbatere mult mai mare care are loc în jurul creării și partajării de valoare pe termen scurt și pe termen lung între creatori, editori și distribuitori.

Bibliotecile și instituțiile de cercetare sunt preocupate de faptul că actualele propuneri se vor aplica în mod necorespunzător și pentru platformele cu conținut la care există acces liber, gestionat de universități, biblioteci și alte instituții de cercetare. Aceste platforme joacă un rol-cheie în facilitarea schimbului de cunoștințe (rațiunea fundamentală pentru accesul liber la informații).

În conformitate cu propunerile actuale, aceste platforme ar trebui fie să implementeze tehnologii costisitoare de filtrare a conținutului (care nu vor putea recunoaște cu certitudine utilizările permise și nepermise ale operelor), fie să se confrunte cu răspunderea juridică de fiecare dată când un cercetător încarcă versiunea greșită a lucrării.. Platformele care nu vor putea implementa aceste tehnologii sunt susceptibile de a se închide. Propunerea ar trebui să fie retrasă și reconsiderată în totalitate, pentru a evita limitarea inutilă a inovării și a libertății de exprimare în Europa.

Articol nou – eLending

Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din noiembrie a făcut puține progrese în ceea ce privește eficiența soluțiilor pentru a permite bibliotecilor să împrumute cărți electronice. Mai mult decât atât, decizia nu clarifică dacă bibliotecile au voie să suprascrie termenii contractuali sau să eludeze măsurile de protecție tehnologică, care le împiedică să împrumute conținut achiziționat în mod legal, în conformitate cu modelul stabilit de către Curte – o copie pentru un singur utilizator.

Legislația europeană pentru clarificarea deciziei Curții de Justiție în acest domeniu ar putea reduce incertitudinea juridică și ar putea permite bibliotecilor atât să răspundă acestei cereri, cât și să pună în contact noi cititori cu noi autori.

Pentru mai multe informații, vă rugăm să contactați:

stephen.wyber@ifla.org sau ariadna.matas@ifla.org

vincent.bonnet@eblida.org

jonas.holm@su.se

Această intrare a fost publicată în știri . Pune legătura în semnele de carte.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.